Cuvînt înainte

Discutăm despre ultimii 20 de ani ca despre o perioadă revoluționară. Exact așa cum ne uităm la perioada revoluției industriale, vom discuta despre perioada ultimelor decade ca fiind startul schimbării omenirii. Te-ai gândit cum va arăta lumea în anul 2035, spre exemplu? Trăim deja viitorul și nu suntem atât de conștienți de acest lucru! Gândiți-vă cum arăta un telefon acum 10 ani, care erau performanțele optime ale unui laptop acum 10 ani… Toate acestea pălesc în fața cerințelor tot mai mari pe care omul însuși și le impune.

Totul este mai aproape de noi ca niciodată și totuși ne îndepărtează de elementele pure din noi – sentimente și emoții înțelese conștient astfel încât să putem să producem adevăratele modificări în mersul vieții noastre, familiei, societății și lumii. Nu avem răbdare să construim nimic, ne grăbim – peste tot reclamă cu produsul finit – corpul ideal, job-ul ideal, vacanțe perfecte și pilule minune. Evoluția tehnologică îndepărtează oamenii de adevăratul Sine prin faptul că totul este mult mai la îndemână, informația este peste tot și, aparent, avem abundență mai mult ca oricând. Totuși, majoritatea oamenilor trăiesc în resemnare, în dorințe neîmplinite, fără un scop al vieții lor.

Cea mai importantă întrebare care intervine este unde ne îndreptăm? Pentru că asemenea capacității omului de a evolua mereu mai mult și tehnologia făcută de om va evolua tot mai mult. Răspunsul constă încă în lucruri simple pe care le putem face pentru noi și pe care trebuie să le VEZI chiar din acest moment. Privește în interiorul tău și caută răspunsuri în tine!

Nimic nu este întâmplător și totul urmează aceeași regulă în prezent ca și la începuturile Existenței: există 2 căi – ori de dezvolți, ori te degradezi și, în cele din urmă, mori! Nici o ființă sau specie nu și-a depășit condiția decât făcând mai mult decât îi cereau locul și momentul respectiv. Există Alb sau Negru, niciodată Gri. Gri-ul se mai numește “nu știu”, “nu acum”, “a avut noroc”, “el a avut talent și eu nu”, “destin”… – aceste motive ne sufocă și în cele din urmă ne omoară.  Trebuie să căutăm zilnic în noi, să ne întrebăm de ce suntem aici și care este rolul nostru. Dacă dorința de a ne descoperi este suficient de arzătoare, vom    noi  vom găsi treptat răspunsul. Avem talente  pasiuni unice, caracteristici unice pe care le putem , suntem unici   ne face valoroși pe fiecare. Avem nevoie de curaj!

 

Etica personalității

Vă voi împărtăși aceste rânduri în calitate de pasionat al literaturii pentru dezvoltare personală, dornic de persuadare.

Mind LockedAm făcut această prezentare în cadrul unor cursuri de public speaking unde informația a fost privită cu interes, dar și cu o oarecare neutralitate deopotrivă. Să vedem părerea Dumneavoastră…

Ați observant vreodată că felul în care vedem problema este însăși problema? Un psiholog de renume afirma că nu ne putem aminti neștiința a€“ lucru indispensabil dacă vrem să evoluăm a€“ când neîncetat nu facem apel decât la ceea ce știm. 

De-a lungul timpului etica personalității a vegetat asupra cărților „€œprofesor”, o abordare superficială îmbibată în conștiința unei imagini sociale și a unor tehnici și soluții de moment destinate doar ameliorării situației. Aceasta se bazează în principal pe relaționare umană și pe o atitudine mentală pozitivă. În urmă aplicării acelor metode rămâneau neatinse aspectele cronice ale problemelor oamenilor, acestea supurând și ieșind periodic la iveală.

Rapiditatea cu care aceste „€œpansamente” își fac efectul este uluitoare, iar o maximă de tipul „€œzâmbind te împrietenești mai curând decât rânjind” este cheia către succesul unei lucrări de duzină.

 Imaginați-vă acest a€”pattern” la o fermă – uiți să semeni primăvara, te joci o vară întreagă, iar la vremea secerișului încerci să îngrași porcul…

Același lucru este valabil și în comportamentul uman. Pe cadență scurtă poți „€œjuca jocul” și să te descurci manevrând regulile și făcând o impresie bună prin farmecul personal – toate acestea nu au o valoare permanentă, iar provocările întâlnite vor scoate la iveală ferma nesemănată.

Prin contrast, adevărata concepție este etica caracterului, un pilon central al succesului bazat pe: integritate, modestie, hărnicie, curaj și dreptate. Aceasta presupune că un mod de viață eficace este adaptarea și introiectarea acestor principii, modelându-ți astfel caracterul. 

Pe măsură ce veți cântări just cele două abordări veți realiza că un caracter construit solid primează în fața unei atitudini mai rapide, care într-adevăr îți permite să te „strecori” prin situații, dar care nu reprezintă nimic durabil -echivalează cu tocitul pentru un examen.

Este foarte important ca imaginea pe care o aveți despre voi înșivă să nu fie mai profundă decât imaginea pe care o aveți despre ceilalți a€“ acest lucru influențează aprecierea sinelui și punerea în balanță a acestor concepte spre valorificare.Oamenii comunică mult mai elocvent prin ceea ce sunt decât prin ceea ce fac sau spun.

Nimic din cele spuse nu are legătură cu religia sau cu vreo cultură anume. Totul se referă la hărțile mentale pe care noi le avem setate în subconștient. Pentru a înțelege mai bine presupuneți că sunteți în vacanță în New York, un oraș mare unde o hartă urbană va este de mare ajutor. O aveți deja, dar dintr-o eroare tipografică este defapt harta orașului Boston. Ce este de făcut? Ați putea să vă modificați comportamentul a€“ o dublare a vitezei, mai multă tensiune și nu veți realiza decât că ați ajuns mai repede într-un loc greșit. Sau să lucrați la atitudinea mental㠀- o gandie pozitivă va face ca timpul să treacă mai ușor și să nu vă enervați. Faptul că v-ați rătăcit nu are nimic de a face cu comportamentul sau atitudinea adoptate. 

Totul este strict legat de harta pe care o dețineți. Astfel că, dacă ați avea harta corectă, abia atunci un bun comportament capătă sens, iar când veți întâlni în drum obstacole frustrante, abia atunci atitudinea adoptată are un rol determinant. Însă prima și cea mai importantă condiție este harta corectă!

Masiva seducție a eticii personalității provine din faptul că se prezintă ca fiind o cale ușoară și rapidă de realizare. Este un simbol fără substanță – o formă fără fond. Astfel că, în realitate, șansele cât tu să te realizezi cu adevărat bazându-te pe etica personalității sunt lafel de mari că găsirea centrului orașului New York cu harta orașului Boston.

 

 Based on “ 7 habits of highly effective people “ –  Stephen R. Covey

 

P.S.: pentru că vorbeam de realitate, vă sugerez să citiți  http://referintzelarealitate.blogspot.ro/   un blog unde “referintzele”  sunt puține, dar de calitate – votez pentru o înviere a acestuia…

 

 Merci!

 

 

 

Credinţa și democrația interioară

Aparent, nu pare decât o numărătoare inversă până când din „adâncimile mintii” unuia ies la suprafață dorința de afirmare și individualitate și se naște un subiect de discuție în contradictoriu despre Dumnezeul tău. M-am tot gândit la abordarea acetei teme, iar după încercări nereușite mi-am dat răspunsul, și anume că nu pot relata această experiență punând biserica și eterul (fiecăruia) într-o lumină proastă sau în antiteză cu răul – amplificându-l. După strădanii și experienţe nerealizate, m-am convins de faptul că nu sunt așa de bun la “numărat”!*

Oricând poți afirma că începând de acum vei fi liber să te dezvolți în ce manieră crezi tu și că ești parte integrantă dintr-o generație care va scrie istoria viitorului, clădind un nou început, punanad bazele unei noi orânduiri, gândiri și religii. Astfel că, doar conștientizându-ne apartenența și unicitatea ne putem face datoria morală echitabilă pentru viitor.

În fiecare zi interacționezi și relaţionezi cu oameni și entități diferite care au dreptul liberului arbitru.

Ce e de făcut? Să începi să gândești cu inima și să îți impui că tot ceea ce te înconjoară nu este decât o reflexie a ta prin care tu îi influențezi pe cei din jur, poate însemna, într-o primă etapă, o rupere de cotidianul mobilizator în tainele realizării sociale. Ai dreptul democratic și capacitatea de a alege binele de rău, dar dacă alegi binele, asta îți va da de mâncare?

Tocmai aici este problema! Cu toții suntem tentați să credem că democrația și egalitatea sunt doar cuvinte rostite diplomatic, fără nici un pic de fond. Uităm, însă, că omul a fost primul înaintea democrației și a nașterii conceptului de egalitate, pe care în adâncul sufletului l-a respectat în trecut fără a fi conștient de el. Cu toții avem o zestre pe care o accesăm cu mai mult sau mai puțină înțelepciune, mentalizând ceea ce ni se întâmplă pentru o viziune optimistă a colapsului realității. A pune în antiteză cotidianul dur cu divinitatea este primul pas greșit pe care îl facem. Există un real echilibru între acestea, ele integrându-se într-o sinergie alterată de prejudecățile noastre. Cu toții am ajuns în punctul în care, pentru a schimba ceva, trebuie să începem prin lucrurile mărunte cotidiene în încercarea de a construi o realitate a omului creativ și eficient. O realitate în care banul nu va fi decât un liant spre o materializare durabilă, în care investiția în educație și medicină vor prima în fața războaielor și nonvalorilor.

De altfel, “omule liber”, Dumnezeu este cel mai democratic conducător! Prin creație te-a lăsat liber să alegi binele de rău și să îți educi care parte o consideri rezonantă cu tine. Credința la origini este o cale către cunoaștere și nu un scop de șine stătător individualizat într-o anume religie sau doctrină politică națională sau internațională. Nu te lăsa manipulat și condus și nu alege răul doar pentru că este o altă cale de a ajunge ulterior la desăvârșire, prin rugăciune și căință. Concepția “munceşte maximum odată pentru a te realiza” te guvernează. Folosește-te de asta nu lăsa cealaltă latură să îți dovedească că ai făcut o alegere greșită!

A dori să vezi de 3 ori înainte să crezi un lucru, nu este o soluție. Nu te va ajuta decât în a deveni mai nepăsător și părtaș indirect al destrămării lumii. Ți-a fost dată o șansă atât de societate cât și de divinitate. Totul este legat de alegere și de paradigme diferite. Pătrunzând sensurile se poate conștientiza că pentru toate există un motiv. În ciuda faptului că nu avem intuiția să vedem nici acum, nici în viitor, care este motivul, cu timpul totul se va fi aflat.

A scrie frumos, a citi frumos – fără a ști să numeri

Ne naștem cu o amintire considerabilă a eului nostru și adesea trăim și simțim în mod spontan un anume moment, fără a ne îngrijora pentru trecut sau viitor. Orice impresie sau senzație care vă pătrunde în conștiință este valabilă pentru construirea propriei moralități care, aparent, este o himeră.

Pentru tine nimic nu este universal valabil, iar 1+1 poate face și 3…

Cunoaseterea înnăscută pe care o deținem ne este suprimată progresiv în sprijinul unor false valori. Adesea suntem indoctrinați de societate, cultură, religie și a rezista în fața acestora pare o încălcare a principiilor noastre pe care trebuie să o accepți ca pe o tranziție într-o sală de așteptare, calculând.

Felul în care tu rezonezi cu unele intensități „încropite” cu amintiri te ajută să îți brodezi, într-o oarecare măsură, o identitate – ca atunci când admiri spontenaitatea copiilor în timpul jocului. Astfel că, în încercarea de a învăța din toate, acționăm sub un liber arbitru pe care adesea oamenii ajung să îl transforme într-o paradigmă de tipul „culegi ce-ai semănat!” sau, dimpotrivă, să îl considere un gest echilibrat de clemență.

Are you a number?Purtăm răspunderea propriei noastre învățături și cu siguranță toți încercăm să separăm grâul de neghină, cu toate acestea, este foarte greu ca acțiunile și relațiile întreprinse să se nască dintr-un pur sentiment de iubire și compasiune și adesea pornim pe un drum doar pentru a urma turma, într-o încercare de diminuare a fricii de individualitate.

O extindere a modului de înțelegere a treptelor sociale pe care le parcurgem pentru “realizare” este  într-o strictă sinergie cu călătoria ta personală, unde te oprești, și aştepţi….calculând când va sosi trenul tău, oarecum împins fiind de o forță exterioară avidă de neputința ta.

Stai comfortabil, măcar?

Despre mine

Mai întâi, vine întrebarea „de ce?” – „it is useless”,

Dar dacă ar veni „de ce”, ar veni și „cum”, împreună cu „care” și am ajunge tot la un „de ce”… Începutul acestei prevederi ,oarecum exabrupto, are menirea de a dezrădăcina dobitocimea ce plutește în jur – începând cu mine. Mergând pe această idee, înțelegerea măreției și profunzimii vieții omenești nu are nimic de a face cu o pregătire riguroasă și nici cu a fi „rezident” în cunoștințele astrofizicii. De altfel, coordonarea proprie tinde să devină din ce în ce mai incisivă, încât uităm să reflectăm, să ne coordonăm corespunzător și să ne dezvăluim propriile mistere pentru o mai bună utilizare a noastră, în sprijinul unor valori „like a pathfinder”.

…adesea vei fi blurat de  „in order to” >be<  „pathfinder”  așa că „compare and contrast” pentru a nu fi „compared and contrasted” pentru că “you’re  not only an  independent  person, but also a better  person”!

Nu cunosc pe cineva care să fi fost ajutat vreodată mai mult decât ar fi putut face-o el pentru el și lume.

Așa cum, de cele mai multe ori, cea mai bună utilizare a unei cărți este citirea repetată și înmânarea acesteia celui mai bun prieten, pentru început înmânează-ți tu însuți „darul” de a te „citi” și fă-o cu încredere – iar pentru majoritatea care cu greu reușesc să se autocunoască  – “recititi” –“it is usefull”

Aceste lucruri vor încerca de acum înainte să reflecte ceea ce am învățat și continuu să învăț de la tine, de la ei, și să aplic terapia, descoperind simptomele.

Merci!